CYKA (Suka, sau Căţaua)

SUKA….

A durat ceva pîn-am botezat-o, ajutat de „cumătru’ „ AdrianS. Cam jumătate de an, de cînd o am.

A ajuns la mine, aş putea spune, ca un accident voit, orientat, dar fericit.

La începutul lunii iunie 2012, apropiindu-se întrunirea şi parada de motociclete clasice de la Focşani, eu trepidam sub presiune, din cauze de Igor ieşit la pensie – vedeţi povestea colea alăturea. (bine, la Focşani tot n-am ajuns, la distanţă de un ITP…)

Ce să fac? Voiam neapărat să ajung călare, deşi nu cu una recondiţionată şi modificată… măcar cu una… clasică, socialistă.

Mi-am întins antenele, am obţinut informaţiile, m-am dus la pont şi… am găsit-o.

    

    

Părăsită sub ştreaşina casei, de vreo de şase ani… stînd şi ea acolo de cînd proprietarul decedase.  (seara, umpluse ataşul cu zarzavaturi să meargă în piaţă, iar dimineaţă s-a trezit… mort).

Însă, din fericire urmaşii dezbătuseră moştenirea, aşa că nu era nici o problemă la transferul de proprietate.

Başca că, în preţul motocicletei, care a fost de nici 200 euro… primesc, piesă rară! un cilindru original nou-nouţ, cu pistonul şi segmenţii lui, care numai astea, separat, făceau cam jumătate din valoarea ei…

Şi atunci, hai să ne uităm de ce e vorba…

La o primă vedere rapidă, ca la o motocicletă stată, anvelopele erau de schimbat, dezumflate, crăpate şi rupte. Cutia stînga nu era (fusese furată de alt „client” înaintea mea). Ceasul kilometraj era oprit la nişte kilometri ipotetici foarte puţini iar cablul era rupt jumătate. Cilindrul, carburatorul, evacuarea – de curăţat, dar în rest impecabile. Semnalizări sparte,  dar farul şi tripla, impecabile. Aripa spate de înlocuit. Ataşul doar ruginit, nu putrezit.

Şi apoi, poate în primul rînd, e un monocilindru! După experienţele avute cu Jawa şi cu Jupiterul, logic că mă iritam…

Bun… o bază bună de plecare. Avem componente rămase de la Igor, pe care oricum le montăm de dragul simţului estetic.

Muncesc cîteva după amieze, înlocuind furca faţă cu ghidonul şi frîna hidraulică,  jantele cu avelopele, contactul, aripa spate,  şi…

    

   

I-am mai gîdilit puţin instalaţia electrică, curăţat carburatorul, reglat frînele, şi… mergea.

…dar! pînă într-o zi cînd, la o nouă pornire, începe un ţăcănit crîncen, extrem de zgomotos!…

Uof! Desfac motorul şi… SURPRIZĂ!!! Înfiptă în chiulasă, o bucată metalică, cel puţin suspectă

 

Cînd mişc eu de piston… AAA! Ce se întîmplase? dispăruseră inexlicabil siguranţele de bolţ… iar acesta s-a mişcat de nebun pe unde a vrut, rupînd umerii pistonului şi săpînd şanţ în cilindru!!!

      

Eh… pînă la urmă de voie de nevoie, am montat setul motor cel nou.

   

…ajutat de cumătru’ sus-menţionat, care a şi scos-o bucuros la o plimbare de teste

După asta i-am retapiţat şi şaua, şi… hai cu actele! Procedura de înmatriculare a durat normal (ca în Romînia), la jumătatea lui iulie avea numere preferenţiale, şi foarte cu voie la stradă. Bineînţeles că ataşul a şi sărit din schemă, îl am aruncat pe undeva pe după casă… din păcate îl cel duşmanii la ITP fiind trecut în acte, altminteri era de mult fer-vechi. Nu mă atrage deosebit, ca latură practică nici atît deoarece pentru cărat am maşină.

 

Şi de la jumătatea lui iulie, de cînd circulă legal, am adunat ceva kilometri. N-aş putea spune exact cîţi, deoarece, deşi am vitezometru nou, ..nu am cablu la el 😀 pentru că din cauza furcii, fiind mai lungă, nu ajunge cablul din melc pînă la vitezometru. Am încercat cu unul de Nipru, dar era prea lung.

Pe lîngă folositul ca mijloc de transport zilnic, fără probleme (aproape – mai fac cîte o prostie la alimentare, turnînd mai întîi uleiul, apoi benzina… suduind de toţi arhanghelii grăbindu-mă şi la intrarea în serviciu… ca pînă să nu dau afară tot uleiul brut nediluat prin supraplinul carburatorului… )

M-am plimbat destul pe lîngă casă la turele de duminică cu „fratele meu rus”, cît se poate de proprietar de Jupiter! (adică are una legal funcţională plus că e… cumpărătorul lui Igor!), şi nu numai, şi cu ceilalţi „socialişti” locali

         

Am fost cu ea de cîteva ori la Iaşi, ba chiar am plecat spre anuala întîlnire naţională de „socialiste” şi clasice, însă mi-a cedat ambreiajul aproape de Bacău… după cum se poate vedea în capitolul „întîlnirea naţională de „socialiste”, clasice şi ataşe”, şi a mai cedat odată motorul, în drum spre întîlnirea de la Mizil. Însă în ambele cazuri am reparat-o, mai în curte mai pe marginea drumului, şi am ajuns întotdeauna înapoi acasă, tot călare pe ea.

Pînă la urmă, adunînd toate cele necesare noi, am refăcut partea stîngă a cutiei, cu toate noi, după cum se poate vedea în capitolul „operaţie în maţe de IJ”

De curînd, i-am montat un parbriz, decupat din monstruozitatea ce era pe ea cînd am cumpărat-o. Nu prea mi-a reuşit, nici ca aspect, nici ca funcţionalitate – îmi aruncă tot jetul de curent fix în vizor, ar fi bun cu 12-15 cm mai înalt. Plus că la decupare am reuşit de l-am şi fisurat.

    

Ca orice motocicletă, se află într-o întreţinere, dar şi folosinţă continuă. Este o „socialistă”, dar departe de a fi o „clasic㔺i cu atît mai mult, un bibelou.

Îşi face treaba pe care o are, o respect şi tratez ca atare.

Aşa, vorba noastră a doitimpişilor…. „Asfalt uscat şi … ulei bun!”

Reclame
Categorii: MOTO | 4 comentarii

Navigare în articol

4 gânduri despre „CYKA (Suka, sau Căţaua)

  1. schumydan

    eheee, cumetre, daca nu murea mosu nu cred ca mai ajungea la piata cu ea, il lasa in drum 😛

  2. Asta… cam aşa e.

  3. daniel

    Salutare dom’ Vulpoiu, ce mai faci? Sunt baiatu’ cu hayabusa care a fost la voi de zilele Husiului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: