Dnepr MT-11. ‘ai acasă fata tatii!

Dimineaţa mă găseşte cu un cer înorat. Mă trezesc înaintea deşteptătorului, dar mai pun geană peste geană pînă sună oficial. Atunci mă dau jos din pat ca, deschizînd geamul, să constat un cer înorat şi frig, dar nu extraordinar şi cu puţine şanse ploaie.

Eh, de-acu m-am trezit, trebuie rezolvată şi problema asta, toate actele sunt pregătite, aşa că hai în echipament şi la microbuz.

Drumul la dus mă turează puţin… cu ceva stropi de ploaie. Înschimb mă bucuram că dacă plouă, nu va fi frig tare şi oricum, sunt pe trei roţi deci nu prea are de ce să-mi fie frică de asfaltul ud.

Şi stau ca boierul pe primul loc, fapt care poate mă ajută să nu-mi fie răul obişnuit. Microbuzul merge direct, am timp să mă uit la peisaje de primăvară chinuită, cînd plantele se iau la trîntă cu vremea încă rece.

GEDSC DIGITAL CAMERA

La Bacău ajung pe aceiaşi vreme, aproape ploioasă şi clar parcă mai friguroasă. Gicu vine să mă ia din Bacău, şi ca pasager pe GSX îmi îngheaţă mîinile bine, în cei aproape 100 kilometri pînă la el acasă. Aveam mănuşile moto, nu mi-am dat seama să le iau pe cele de ski.

Ajunşi acasă, ne încălzim la cafea. Sufletul îmi mai revenise. Doamna pregăteşte un ospăţ, mănînc bine, şi lumea îmi părea mai altfel acum.

Îmi găsesc vinovata aşteptîndu-mă cuminte…

GEDSC DIGITAL CAMERA

Şaua dispare. E practic imposibil la dimensiunile mele să pilotez aşezat pe ea. Un nene pe care nu l-am cunoscut personal îmi vinde telefonic o şa de scuter, deja adusă. Mă bucur că ies ieftin, doar 20 de lei pentru că oricum mai mult nu mai aveam la mine numerar, şi o montăm. Ca să vezi, pusă invers mă face foarte confortabil!

Şi, cam atît… la drum, echipat corespunzător. Înainte de asta, o poză de rămas bun cu nenea Gicu, un om de nota 20, o adevărată plăcere să fac afaceri cu el, ba chiar bun prieten.

GEDSC DIGITAL CAMERA

Primele sute de metri mă surpind cu dificultatea de a stăpîni utilajul. Adică nimic deosebit, normal pentru mersul cu ataş, dar nefiind încă obişnuit. Mănuşile de ski lunecă pe manşonul acceleraţiei. Mîna doare de la apucarea fermă. Pe drum schimb cu mănuşile moto. Aceiaşi poveste. Dar dăm înainte ruseşte, pînă la benzinărie la Roman, unde alimentez, şi bem şi un ceai. Apoi ne despărţim buni prieteni. Omul se întoarce acasă. Era ora 14.50 cînd am plecat. Eu continui prin centrul Romanului, urmărind indicatorul şi virez dreapta pentru Vaslui.

Şi drumul… e bombardat, dar măcar acum m-am obişnuit cu tanskili. Şi îi dau înainte din ce în ce mai hotărît. Utilajul ridică demn chiar şi Dealul Mărului cu a 4-a, doar virajele mă obligă să schimb deoarece nu vreau să mă trezesc cu ataşul cel uşor în cap.

GEDSC DIGITAL CAMERA   GEDSC DIGITAL CAMERA

Şoseaua cea bombardată se continuă.. iar într-un sat după o curbă… viteză neadaptată, adică i-am dat cam tare… dansez voios prin aer… mi se pare că cade ceva din ataş… mă uit în urmă…. o cutie albă. N-am avut aşa ceva în ataş! dar las motoreta să curgă în frînă de motor, fără să-mi dau seama că de fapt se oprise. Mă întorc…. şi… ce să este oare?!?!? minute de BATERIE!!….

Aaşa, bun. Recuperez bateria, o pun înapoi pe moto, îmi înjur inteligenţa de a nu fi luat şi un minim de scule (patent şi şurubelniţă) dar mă descurc cu o cheie veche de contact, montez bateria, pedală şi plec mai departe.

GEDSC DIGITAL CAMERA

Însă dihania urla prea tare sub mine, şi mi se pare că merg într-un cilindru. Scot o fişă, nici o diferenţă. O scot pe cealaltă, acelaşi lucru…

Hmm…. cînd opresc, descopăr că cotul evacuării ieşise din ţeava tobei… bun! 🙂 îl înfing înapoi şi plec mai departe. Ceva mai în linişte 🙂

Intru în judeţul … curului. Unde s-a răsturnat căruţa cu proşti. Trece pe lîngă mine un ţigan bătrîn cu o căruţă… se uită lung la mine, probabil de plictiseală… mă uit lung la el…. dar drumurile noastre nu coincid.

GEDSC DIGITAL CAMERA

Satul Tansa. Frumos. Uite aia trebuia pozat, ailaltă… aşa, poi ce facem? ia stop, întoarce şi hai înapoi acolo. Uite două tunuri. Şi? Nu încape şi un tanc între ele?

GEDSC DIGITAL CAMERA

Mai la vale văzusem o fîntînă frumoasă. Cînd ajung acolo, copilaşul mă roagă să opresc că îi sperii calul. Voia să-l adape. Îl ajut, îi scot o găleată de apă, îi dau iepii să bea, o mîngii pe cap şi pe urechi, ne înţelegem. Mă simt iar ca în copilărie, cînd mă jucam cu mijlocul de existenţă de pe atunci, calul nostru…

GEDSC DIGITAL CAMERA

Ditai oraşul Negreşti îl trec în maxim două minute. Adecă partea de centru. Şi mă gîndesc că am văzut sate mai lungi…. şi în sfîrşit şi o şosea bună, circulabilă… bujia îşi revine, nu mai întrerupe… îi dau tare, cam 80 la oră constant…. începe să-m placă! deşi mă dor umerii…. şi nu mult mai departe, Vasluiul. Benzinărie. Opresc doar din pofta de o ciocolată caldă. Nu-mi era frig, nu-mi era neapărat a opri dar o pauză cîteodată se impune doar pentru că trebuie, nu doar de nevoie. Şi da, am fost inspirat. Cobor ţeapăn. Mîna dreaptă doare ca după o sută de masturbări. Dar nu am soluţie.
Picioarele sunt uşor îgheţate. Puţină mişcare, dureroasă la început, prinde bine. Mă bag la căldură în benzinărie. Iau o ciocolată europeană (4 lei 50!!! un euro!!!) şi un corn, îmi revin…. în simţiri…. că îmi umblă mintea la prostii…

GEDSC DIGITAL CAMERA   GEDSC DIGITAL CAMERA

Este ora 17.30 cînd plec, străbat Vasluiul, intru pe şoseaua cea proaspăt făcută şi stau constant în 80 la oră. Şi lejer. Mă mir cît de bine m-am adaptat cu poziţia, cu ataşul, cu manevratul. Începe să-mi placă…

Aproape de Huşi, ca să vezi, îmi găsesc echipa de biciclişti la ieşire. Frumos. Opresc să mă salut cu ei.

GEDSC DIGITAL CAMERA

Intrarea triumfală în Huşi. Acelaşi frig pe care l-am lăsat, dar inima îmi era caldă… de-acuma, şi fără motor, tot coboram la vale pînacasă…

GEDSC DIGITAL CAMERA   GEDSC DIGITAL CAMERA

Şi repede la socialiştii mei să mă laud. Îmi urează un sincer „s-o stăpînesc sănătos” şi deja punem la cale planul de revizie. Urmează, sănătoşi să fim, că piese au oamenii.

După asta, cireaşa de pe tort, îmi vizitez cumătrul pe care-l surprind cu treaba într-un solar, frumos, exemplar. Plante mărişoare puse frumos, exemplar. Îi plimb prin sat cu ataşul. Amuzaţi de aşa experienţă şi impresionaţi de mărimea motocicletei. Ba chiar îi dau de tot pe spate cu un sănătos şi zgomotos „BĂ DĂ-O-N P#*%A MĂ-SII!!!” cînd bag în marşarier… 🙂

Şi trag pînă la urmă spre ograda de acasă, surprinzîndu-mi încă o dată părinţii… umplîndu-i de bucurie ca întotdeauna… dar om trece noi şi peste asta…

GEDSC DIGITAL CAMERA

Şi am făcut-o şi pe asta. Svetlinuka s-a regăsit cu Pavăl. Să le urăm viitor frumos împreună…

Cum am zis, începe să-mi placă cu ataş! 🙂

Reclame
Categorii: MOTO | 2 comentarii

Navigare în articol

2 gânduri despre „Dnepr MT-11. ‘ai acasă fata tatii!

  1. Bravo ma. Felicitari, ai trecut de primul drum cu atasul niprist.
    Ti-as spune s-o lasi mai usor, cred ca un 70 constant e ceea ce ii trebuie motocicletei.

    Mihai

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: